România și alte șase state cer sprijin de la Bruxelles pentru turism din cauza conflictului din Ucraina
Șapte țări, printre care și România, au adresat pe 23 iulie o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas, solicitând includerea problemelor generate de război în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil.
În acest document, statele cer măsuri specifice pentru îmbunătățirea conectivității, consolidarea rezilienței sectorului și, în special, refacerea încrederii turiștilor și investitorilor în destinațiile din estul Europei.
România și alte șase țări avertizează: războiul afectează imaginea regiunii
Una dintre problemele principale semnalate de cele șapte guverne este percepția externă privind regiunile situate în apropierea conflictului generat de invazia Rusiei în Ucraina.
Statele cer în mod special sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din turism, subliniind că acestea sunt afectate de scăderea încrederii internaționale și de asocierea destinațiilor din estul UE cu riscurile generate de război.
Reprezentanța Letoniei pe lângă UE a subliniat că situația geopolitică a influențat fluxurile turistice, a diminuat încrederea investitorilor și a complicat accesul companiilor la finanțare.
Solicitarea celor șapte state nu este una nouă. Comisia Europeană a recunoscut, într-o strategie prezentată în februarie 2026 pentru regiunile estice, că zonele adiacente Rusiei, Belarus și Ucrainei se confruntă cu o scădere a investițiilor, probleme demografice, costuri suplimentare de securitate și perturbări economice. Planul Bruxelles-ului vizează nouă state: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.
Comisia a admis că transportul și turismul din aceste regiuni au fost afectate de noua situație geopolitică.
Europa bate recorduri la turism. România merge în sens opus
Acest demers este cu atât mai relevant pentru România, având în vedere că diferența față de tendința generală din UE devine tot mai evidentă în statisticile recente.
În 2025, Uniunea Europeană a înregistrat un record de aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în unitățile de cazare, cu o creștere în 24 dintre cele 27 de state membre.
România, însă, s-a numărat printre cele doar trei țări în care numărul înnoptărilor a scăzut cu 1,7% față de 2024. Celelalte două țări în această situație au fost Luxemburg (-2,4%) și Irlanda (-0,4%). În contrast, Polonia, unul dintre semnatarii apelului, a înregistrat o creștere de 7,2%.
Problema structurală a României rămâne dependența semnificativă de turiștii interni și capacitatea limitată de a atrage vizitatori străini.
Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 arată că turiștii internaționali au reprezentat doar 22,4% din totalul înnoptărilor din România, una dintre cele mai mici ponderi din UE. Numai Germania și Polonia aveau proporții comparabile, în timp ce în destinații precum Malta ponderea turiștilor străini depășea 90%.
Există totuși un semnal pozitiv: la începutul lui 2026, numărul vizitatorilor străini din România a crescut, în timp ce turismul intern a scăzut. În primele trei luni ale anului, sosirile totale în structurile de cazare din România au scăzut cu 5,8%, dar sosirile turiștilor străini au crescut cu aproximativ 5%.
Turiștii străini nu au revenit încă la nivelul de dinaintea pandemiei
Datele OECD ilustrează amploarea problemei pentru România. În 2024, aproximativ 2,4 milioane de turiști internaționali au fost cazați în structurile comerciale din țară, fiind cu 13,8% mai mult decât în anul precedent, dar rămânând sub nivelul de dinaintea pandemiei.
Acest context contrastează cu tendința generală din Uniunea Europeană, unde turismul a depășit încă din 2023 nivelul de dinaintea pandemiei, iar în 2024 numărul înnoptărilor turiștilor internaționali era cu 6,8% mai mare decât în 2019.
Ce ar putea obține România de la Bruxelles
Cele șapte state nu solicită, deocamdată, un fond european cu o sumă specifică, ci introducerea unor instrumente și măsuri dedicate estului UE în viitoarea strategie europeană pentru turism.
Printre direcțiile propuse se numără sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea legăturilor de transport, creșterea accesului la finanțare, consolidarea rezilienței destinațiilor și campanii sau alte măsuri care să restabilească încrederea turiștilor în regiune.
Comisia Europeană lucrează în 2026 la prima Strategie a UE pentru Turism Durabil, care va pune accent pe competitivitatea sectorului, sustenabilitate, comunitățile locale și capacitatea industriei de a face față unor noi crize.
Pentru România, obiectivul principal rămâne atragerea unui număr mai mare de turiști străini într-o perioadă în care industria europeană în ansamblu a depășit deja faza de recuperare post-pandemie și stabilește noi recorduri.
