Ziua Învățătorului: peste 300.000 de copii rămân acasă cu școlile închise
Azi este vineri, zi liberă pentru elevi și profesori. Copiii nu merg la școală, iar această situație nu se datorează vreunei condiții meteorologice sau problemelor de sănătate, ci unei decizii a Statului Român de a celebra educația prin suspendarea activităților școlare.
Statisticile arată că 2,94 milioane de elevi și 220.000 de cadre didactice vor fi acasă, un număr comparabil cu populația Bucureștiului, totul printr-o simplă semnătură.
Este important de menționat că sărbătoarea nu se numește „Ziua Educației”, ci Ziua Învățătorului, marcată pe 5 iunie, în memoria lui Gheorghe Lazăr, fondatorul învățământului modern în limba română. Această zi a fost instituită prin Legea 289 din 2007 ca sărbătoare, fiind o festivitate în care, ani la rând, elevii participau la ceremonii, primeau diplome și recitau poezii despre dascăli.
Însă, din 2023, s-a decis ca această zi să fie dedicată, paradoxal, absenței de la școală. Aceasta a fost inclusă în contractul colectiv de muncă din învățământ, semnat în iulie 2023, care a pus capăt grevei profesorilor. Orele pierdute nu vor fi recuperate, ci pur și simplu vor dispărea.
Pentru cei care consideră că o zi dedicată educației fără educație este o contradicție, iată o altă veste: România are o a doua sărbătoare similară. Pe 5 octombrie, de Ziua Internațională a Educației, școlile sunt din nou închise, tot prin contractul colectiv. Astfel, de două ori pe an, țara omagiază învățarea prin absența de la școală.
În alte părți ale lumii, pe 5 iunie nu se sărbătorește o zi liberă. Această dată este Ziua Mondială a Mediului, marcată din 1973, iar în India, de exemplu, copiii sunt la școală și plantează copaci. Ziua profesorului este celebrată pe 5 septembrie, cu elevii prezenți în bănci.
În România, părinții rămân cei care suportă consecințele acestei zile libere, fără a beneficia de o zi liberă de la locul de muncă. Pentru un adolescent de liceu, situația este simplă: rămâne acasă singur. În schimb, pentru un copil din clasa primară, lucrurile devin complicate. Acesta poate rămâne sub supravegherea bunicii, a unei bone sau a părinților, care trebuie să-și ia o zi de concediu din cele 21 alocate anual.
Astfel, gestul de a recunoaște munca dascălilor se transformă într-o zi de haos logistic pentru familiile care nu au fost consultate. În această săptămână, copiii au avut doar trei zile de școală: luni liber de Ziua Copilului, iar vineri liber de Ziua Învățătorului.
România are aproximativ 167 de zile de cursuri pe an, fiind printre cele mai puține din Europa, alături de Albania și Malta, în timp ce media europeană este în jur de 190 de zile. Țările nordice, cum ar fi Finlanda și Danemarca, care au economii puternice și rezultate excelente la testele PISA, încep școala devreme și au un număr mare de zile de cursuri.
Pe de altă parte, România se află pe două podiumuri paralele: pe de o parte, medalii la olimpiade internaționale, iar pe de altă parte, un loc fruntaș la abandonul școlar și analfabetismul funcțional.
În jur de 50% dintre familiile din România plătesc meditații, iar la liceu, doi din trei elevi participă la aceste activități extrașcolare. Costul mediu al educației gratuite ajunge la aproximativ 10.000 de lei pe an.
Statul cheltuie 3,3% din PIB pe educație, sub media europeană de 4,7%, și, în ciuda acestor cheltuieli, rezultatele sunt uneori contradictorii. Între timp, elevii excepționali își găsesc succesul în meditații sau în licee de elită, învățând în afara sistemului public.
Decizia de a institui ziua liberă de 5 iunie nu este întâmplătoare, ci rezultatul unui contract colectiv semnat în urma unei greve, într-un an electoral aglomerat. Astăzi, copiii stau acasă, marcând o sărbătoare a educației fără a fi prezenți în sălile de clasă, iar pe 5 octombrie, se va repeta această situație.
