Nouă cercetare relevă că opt ore de somn nu mai sunt norma ideală pentru odihnă și îmbătrânire
Un amplu studiu realizat pe aproape o jumătate de milion de adulți arată că atât somnul prea scurt, cât și cel prea lung sunt asociate cu o îmbătrânire biologică mai rapidă.
Timp de ani întregi, opt ore de somn au fost considerate standardul ideal al unei nopți sănătoase. Un reper simplu, ușor de reținut, repetat în recomandări medicale, articole de lifestyle și conversații obișnuite. Numai că un nou studiu de amploare complică această regulă.
Potrivit cercetării, persoanele care dorm mai mult de opt ore pe noapte pot prezenta semne de îmbătrânire biologică mai accelerată, la fel cum se întâmplă și în cazul celor care dorm prea puțin. Intervalul asociat cu cele mai bune rezultate nu este fix, dar se situează, în general, între aproximativ șase ore și jumătate și aproape opt ore de somn.
Cu alte cuvinte, problema nu este doar lipsa somnului. Excesul poate spune, la rândul lui, ceva important despre starea organismului.
Ce au urmărit cercetătorii
Studiul a analizat date provenite de la aproximativ 500.000 de adulți, cu vârste între 37 și 84 de ani. Cercetătorii au folosit modele avansate de analiză pentru a estima vârsta biologică a mai multor organe și sisteme ale corpului.
Au fost luate în calcul creierul, inima, plămânii, ficatul, sistemul imunitar, țesutul adipos și alte structuri importante ale organismului. Practic, oamenii de știință au încercat să vadă dacă durata somnului se reflectă nu doar în starea generală de energie, ci și în felul în care îmbătrânesc diferite părți ale corpului.
Rezultatul a fost unul clar: relația dintre somn și îmbătrânire biologică nu este liniară. Nu înseamnă că mai mult somn este automat mai bine.
Prea puțin somn, risc crescut. Prea mult somn, același semnal de alarmă
Datele au arătat un model în formă de U. Persoanele care dormeau sub șase ore pe noapte prezentau semne de îmbătrânire biologică accelerată. Dar un fenomen asemănător apărea și în cazul celor care depășeau opt ore de somn.
Cele mai favorabile rezultate au fost observate la persoanele care dormeau, în medie, între 6,4 și 7,8 ore. Diferențele între femei și bărbați au fost mici: pentru femei, intervalul optim a fost estimat între 6,5 și 7,8 ore, iar pentru bărbați între 6,4 și 7,7 ore.
Asta nu înseamnă că fiecare om trebuie să-și cronometreze somnul la minut. Studiul indică o medie la nivel de populație, nu o rețetă individuală. Nevoia reală de somn poate varia în funcție de vârstă, stil de viață, stare de sănătate, nivel de stres și ritm biologic.
De ce poate fi problematic somnul prea lung
Somnul prelungit nu este neapărat cauza directă a unei îmbătrâniri mai rapide. Cercetătorii atrag atenția că, de multe ori, el poate fi mai degrabă un semn al unor probleme deja existente.
O persoană care doarme constant foarte mult poate avea o afecțiune nediagnosticată, un nivel ridicat de oboseală cronică, o inflamație persistentă, o tulburare metabolică sau o problemă emoțională. În aceste cazuri, somnul lung nu este cauza principală, ci un posibil indicator că organismul nu funcționează optim.
Aceasta este una dintre nuanțele importante ale studiului: nu trebuie interpretat simplist. Nu spune că opt ore și jumătate de somn „îmbătrânesc” automat corpul. Spune că, la nivel statistic, somnul foarte lung apare mai des împreună cu semne biologice mai slabe.
Legătura cu bolile cronice
Cercetarea a asociat somnul scurt cu un risc mai mare pentru mai multe probleme de sănătate, inclusiv depresie, anxietate, obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune arterială și tulburări de ritm cardiac.
În același timp, atât somnul prea scurt, cât și cel prea lung au fost asociate cu afecțiuni respiratorii, probleme digestive și alte dezechilibre ale organismului.
Aceste asocieri nu dovedesc automat o relație de tip cauză-efect. Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că arată o legătură între durata somnului și anumite semne biologice, dar nu poate demonstra singur că durata somnului produce direct aceste efecte.
Ce ar trebui să reținem, de fapt
Concluzia nu este că toată lumea trebuie să doarmă mai puțin. Nici că opt ore de somn au devenit brusc periculoase. Mesajul este mai fin: rutina de somn poate fi un indicator important al sănătății generale, iar extremele merită atenție.
Dacă dormi constant prea puțin, corpul poate intra într-un regim de uzură accelerată. Dacă dormi constant prea mult și tot te trezești obosit, acesta poate fi un semnal că ar trebui verificată starea generală de sănătate.
Pentru majoritatea adulților, zona cea mai favorabilă pare să fie în jurul a șapte ore de somn pe noapte, cu variații individuale firești.
Somnul bun nu se măsoară doar în ore. Contează regularitatea, calitatea, ora de culcare, lumina la care ne expunem seara, nivelul de stres, alimentația, mișcarea și felul în care ne trezim dimineața.
Mitul celor opt ore nu dispare complet. Dar devine mai puțin rigid. Iar noua întrebare nu mai este doar „cât dormim?”, ci și „ce spune somnul nostru despre corpul nostru?”.
