Planul lui Ciucu pentru pietonalizarea Bucureștiului și mutarea mașinilor în subteran pe Calea Victoriei
Planul lui Ciucu privind traficul din marile străzi și bulevarde din București, în special din centrul orașului, se concentrează pe pietonalizare.
Primarul general al Capitalei a declarat că multe străzi și bulevarde centrale vor fi transformate, primele dintre acestea urmând a deveni predominant pietonale chiar din acest an.
Potrivit unei declarații citate de Profit.ro, 40 de zone din oraș au fost deja selectate pentru a face parte din acest plan, cele mai multe situate în centrul Bucureștiului.
Printre străzile și bulevardele incluse în planul de pietonalizare se numără Bulevardul Magheru, Zona Sala Palatului – Palatul Regal – Ateneul Român, Str. Arthur Verona, Str. Ion Câmpineanu, Str. General Berthelot, Str. Edgar Quinet și Biserica Enei, Str. Schitu Măgureanu/Scuar Biserica Schit, Splaiul Independenței între Pod Eroilor și Pod Izvor, precum și Splaiul Independenței între Pod Semănătoarea și Pod Grozăvești.
În ceea ce privește Calea Victoriei, aceasta nu va deveni complet pietonală, ci va fi „mai prietenoasă pentru trecători”. Pe o porțiune a acestui bulevard emblematic, mai exact în fața Palatului Regal, se preconizează mutarea traficului auto în subteran. Ciucu a afirmat: „Acum, că avem bugetul aprobat, vom da drumul la mai multe concursuri de soluții, pe care le voi anunța din timp. Cel mai important va fi cel aferent întregii zone a Palatului Regal. Aici dăm drumul la un PUZ ce va fi făcut tot în baza unui concurs de soluții.”
Primarul general a subliniat că viziunea sa pentru zona centrală se bazează pe pietonalizare, mai mult spațiu verde de calitate, aer mai curat și eșapament mai puțin. El a afirmat: „Voi veni, în timp, cu politici care înseamnă zone cu emisii reduse și pietonalizare în centru.”
Ciucu a comparat situația din București cu cea din Viena, menționând că orașul austriac are 700.000 de mașini individuale, în timp ce Bucureștiul, fără Ilfov, are 2 milioane. El a adăugat că Bulevardul Magheru trebuie reconfigurat, de la Romană la Universitate, și gândit coerent, fiind un ax care ar trebui să atragă, nu să funcționeze doar ca un ax de tranzit.
O diferență semnificativă între București și Viena este ordinea pașilor în implementarea planurilor de mobilitate urbană. Autoritățile din Viena au oferit mai întâi o alternativă eficientă pentru transportul public, înainte de a restricționa accesul mașinilor.
Planul de mobilitate urbană din Viena, denumit adesea „Strategia Push and Pull”, se bazează pe două principii: „Pull”, care se referă la asigurarea unui transport public ieftin, curat, cu intervale de 2-3 minute și prioritate la semafor pentru tramvaie, și „Push”, care implică taxarea parcării pe stradă și transformarea străzilor în zone pietonale sau rezidențiale, cu viteză limitată la 20 km/h.
Transformarea Vienei nu a avut loc peste noapte, ci a fost rezultatul unei strategii care a început în anii ’70, odată cu construcția rețelei moderne de metrou (U-Bahn). În anii ’70, au fost deschise primele linii de metrou și au fost pietonalizate primele străzi centrale, iar în anii ’90 – 2000, s-au dezvoltat masiv pistele de biciclete și s-au extins liniile de tramvai către periferie.
În 2012, a fost introdus abonamentul anual de 365 de euro pentru tot transportul public, iar numărul abonaților a depășit rapid numărul mașinilor înmatriculate în oraș. Rapoartele anuale ale Wiener Linien arată legătura directă între ieftinirea abonamentului și scăderea semnificativă a traficului auto, iar în prezent, peste 70% din deplasări se fac pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public.
Documentul oficial al municipalității, Planul de Dezvoltare Urbană al Vienei, arată că designul stradal și pietonalizarea sunt complet subordonate rețelei de transport public și infrastructurii verzi.
