Riscurile statului prelungit pe scaun în viața modernă
Statul prelungit pe scaun este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, dureri de spate și deteriorarea stării generale de sănătate, potrivit unor cercetări recente.
Efectele apar mai ales în cazul persoanelor care petrec zilnic peste opt-zece ore în poziție așezată, fără pauze regulate de mișcare.
Datele analizate în ultimii ani arată că problema nu ține doar de lipsa sportului, ci de durata mare a inactivității. Chiar și persoanele care fac exerciții fizice de câteva ori pe săptămână pot rămâne expuse riscurilor dacă petrec restul zilei pe scaun, fără întreruperi.
Un studiu realizat pe mai multe mii de femei în vârstă a indicat că persoanele care stăteau așezate peste 11 ore pe zi aveau un risc mai mare de deces din cauze cardiovasculare decât cele care petreceau mai puțin timp în inactivitate. Diferența era mai pronunțată în cazul celor care întrerupeau rar perioadele lungi de stat jos.
Explicația ține de felul în care corpul reacționează la lipsa mișcării. Când mușchii nu sunt folosiți, consumul de glucoză scade, iar reglarea zahărului din sânge și a grăsimilor circulante devine mai puțin eficientă. În același timp, poziția prelungită pe scaun reduce circulația sângelui la nivelul membrelor inferioare și poate afecta, în timp, elasticitatea vaselor.
Efectele sunt vizibile și asupra coloanei. Persoanele care lucrează multe ore la birou acuză mai des dureri lombare, dureri cervicale și rigiditate musculară. Postura fixă, umerii aduși în față și slăbirea musculaturii care susține trunchiul pot contribui la apariția durerilor cronice.
Specialiștii avertizează însă că soluția nu este statul în picioare ore întregi. Și această poziție poate crea disconfort, dureri de spate sau probleme circulatorii. Esențială este alternarea pozițiilor și întreruperea frecventă a perioadelor de inactivitate.
Cercetările indică faptul că pauzele scurte, dar regulate, pot reduce o parte din efectele negative ale sedentarismului. O pauză de cinci minute de mers la fiecare 30 de minute petrecute pe scaun poate avea efecte favorabile asupra tensiunii arteriale și glicemiei. Chiar și pauzele făcute o dată pe oră pot contribui la reducerea oboselii și la îmbunătățirea stării generale.
Pentru cei care lucrează la birou, schimbările nu trebuie să fie complicate. Câteva minute de mers între două sarcini, ridicarea de la birou în timpul convorbirilor telefonice, urcatul scărilor sau pauzele scurte programate în timpul zilei pot face diferența.
Activitatea fizică rămâne importantă, dar nu trebuie privită ca o compensare totală pentru o zi petrecută aproape integral pe scaun. Recomandările internaționale vorbesc despre cel puțin 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână pentru adulți, însă specialiștii subliniază că la fel de important este ca perioadele lungi de inactivitate să fie întrerupte constant.
Într-o societate în care munca de birou, transportul și timpul petrecut în fața ecranelor ocupă tot mai mult din zi, sedentarismul devine un risc tăcut. Nu este nevoie de schimbări spectaculoase, ci de gesturi repetate: ridicat, mers, întins, schimbat poziția.
Pentru sănătate, nu contează doar ora de sport de după program. Contează și ce se întâmplă în celelalte ore ale zilei.
