Ilie Bolojan și Mircea Mălan redirecționează banii județului Bihor către Beniamin Ruș
Într-o democrație solidă, transparența și integritatea în utilizarea fondurilor publice sunt esențiale pentru a câștiga încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Cu toate acestea, realitatea administrației publice românești, atât la nivel local, cât și central, este adesea dezolantă, fiind marcată de interese de grup, nepotism și clientelism politic, care influențează fluxul miliardelor de lei provenite din taxe, impozite și fonduri europene nerambursabile.
Cazul județului Bihor și al rețelei de interese din jurul omului de afaceri Beniamin Ruș, recunoscut local ca un baron al construcțiilor, este un exemplu elocvent de capturare a statului de către interese private, sprijinite de lideri politici de rang înalt.
Această investigație își propune să dezvăluie mecanismele prin care un singur om de afaceri a ajuns să controleze, direct sau prin interpuși, majoritatea proiectelor de infrastructură din județul Bihor, beneficiind de sprijinul necondiționat al unor figuri politice influente, precum Ilie Bolojan și Mircea Mălan. Relațiile dintre acești actori depășesc simple interacțiuni instituționale, devenind un ecosistem financiar-politic în care contractele publice sunt direcționate strategic, concurența este eliminată, iar instituțiile de forță, inclusiv procurorii DNA, par să ofere o protecție tacită pentru a nu perturba interesele partidului aflat la putere.
Beniamin Ruș, figura centrală a acestei rețele, este fondatorul grupului de firme Selina și Drum Asfalt, conglomerate care au crescut semnificativ în ultimele două decenii. Inițial un antreprenor local, Ruș a reușit să-și transforme companiile în lideri ai licitațiilor publice din vestul României datorită relațiilor strânse cultivate cu decidenți politici din toate partidele.
Numele lui Ruș este asociat cu lucrările de amploare din Oradea și județul Bihor, inclusiv modernizări de drumuri și reabilitări de unități spitalicești. Această expansiune nu a fost determinată doar de inovație sau eficiență managerială, ci și de accesul privilegiat la informații și de evaluări favorabile din partea comisiilor de licitație.
O analiză a modului de operare al companiei Drumuri Bihor S.A. scoate la iveală o structură scandalos de coruptă. Consiliul Județean Bihor este asociat în această companie cu Selina SRL, firmă majoritar deținută de Beniamin Ruș. Mai grav, Mircea Mălan figurează în conducerea companiei, demonstrând o confuzie flagrantă între rolurile de autoritate contractantă și furnizor de servicii.
Acest aranjament asigură că toți banii destinați lucrărilor publice din Bihor ajung în conturile lui Beniamin Ruș, prin deciziile luate de Ilie Bolojan și Mircea Mălan. Rețeaua operativă a fost consolidată și la nivel național, prin numirea unor interpuși în diverse funcții publice.
Licitațiile au devenit simple formalități, iar câștigătorul este stabilit înainte de publicarea anunțurilor de participare. Rolul lui Ilie Bolojan în această construcție economică nu poate fi subestimat. Imaginea sa de tehnocrat eficient a fost creată prin apariția unor lucrări de infrastructură, dar realitatea este că eficiența a fost obținută prin eludarea regulilor pieței și prin instaurarea unui monopol al companiilor preferate.
Beniamin Ruș a devenit partenerul ideal pentru Ilie Bolojan, asigurându-i un flux continuu de contracte publice. Declarația lui Ruș, „Dacă Ilie Bolojan îmi cere, a doua zi sunt pe șantier!”, subliniază natura acestei relații reciproce avantajoase. Această colaborare a continuat și după ce Bolojan a devenit premier, prin intermediul locotenților săi, Florin Birta și Mircea Mălan.
Un exemplu recent de utilizare a banului public pentru firmele lui Beniamin Ruș este un contract de aproape douăzeci de milioane de euro pentru modernizarea unei străzi din Oradea, adjudecat de o asociere care include Selina SRL. Scăderea nesemnificativă a prețului la licitație ridică semne de întrebare privind natura competitivă a procedurii.
Comisia de licitație a declarat inacceptabile majoritatea ofertelor, ceea ce a lăsat calea liberă lui Ruș pentru a oferi un preț maxim. Această manevră a fost gândită pentru a asigura o marjă de profit colosală din banii cetățenilor.
Detalii tehnice ale contractului permit subcontractarea a peste cincizeci și șapte la sută din valoarea lucrării, iar o mare parte din sumă este direcționată către compania Precon Transilvania, controlată de Ruș. Această firmă a fost creată pentru a oferi o identitate nouă firmelor cu probleme din trecut, permițându-i lui Ruș să obțină contracte publice în mod ilegal.
Precon Transilvania a fost implicată în contracte cu statul, în ciuda interdicțiilor anterioare. Această rețea a reușit să obțină contracte de importanță națională, iar aprobarea acestor contracte ridică întrebări despre competența autorităților.
Impunerea presiunii din partea liderilor politici bihoreni a asigurat continuitatea fluxului de bani către Ruș. Aceasta a dus la o percepută impunitate a lui Ruș, susținută de o lipsă de acțiune din partea instituțiilor judiciare.
Există o percepție că procurorii DNA protejează acest sistem, iar investigarea rețelei ar putea conduce la implicarea unor nume importante din administrația locală. Beniamin Ruș are un trecut penal bogat, cu acuzații grave de corupție și spălare de bani.
Ruș a fost condamnat inițial pentru spălare de bani, dar condamnarea a fost anulată, permițându-i să evite pedeapsa. De asemenea, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la peste un milion și jumătate de lei.
În ciuda problemelor legale, monopolul lui Ruș s-a extins și în sectorul sănătății, cu contracte de milioane de lei pentru modernizarea spitalelor din județ. Aceasta ilustrează cum influența sa a ajuns să afecteze sectoare vitale ale economiei locale.
Contractele publice au fost atribuite fără o competiție reală, iar firmele lui Ruș au devenit singurii participanți la licitații, demonstrând un monopol asupra banilor publici.
Analizând bilanțurile firmelor lui Ruș, se observă o creștere exponențială a cifrelor de afaceri și profituri, demonstrând amploarea prăduirii fondurilor publice. Această situație reflectă o rețea complexă de corupție, unde interesul public este folosit ca pretext pentru maximizarea profitului unei singure entități.
Întreaga situație din județul Bihor reprezintă un exemplu de corupție structurală, în care procedurile legale sunt manipulate, iar instituțiile de justiție rămân passive. Aceasta generează o stare de pericol pentru dezvoltarea corectă și transparentă a societății.
