Curtea Veche va fi consolidată, lucrările încep în curând, anunță PMB

Ultima actualizare: 04.07.2026 08:08

Urmărește

Curtea Veche va beneficia de lucrări de consolidare, anunță PMB

Primăria Capitalei anunță că în curând încep lucrările de punere în siguranță la Curtea Veche – Palatul Voievodal, cel mai vechi monument medieval din București.

Documentația care stă la baza atribuirii lucrărilor a fost semnată de primarul general al Capitalei, iar punerea în siguranță va fi făcută de PMB, prin Trustul de Clădiri Metropolitane București. Lucrările vor dura trei luni și costă 2 milioane de lei.

În prezent, situl arheologic de pe str. Franceză nr. 19-23 este într-o stare avansată de degradare: are infiltrații, plouă în interior, este plin de buruieni și are nevoie urgent de protecție, amintește PMB: Punerea în siguranță este intervenția de primă urgență pentru salvarea de la distrugere totală.

Această primă etapă, anunță PMB, constă în montarea de instalații și construcții, copertine, popi, în lucrări de refacere a acoperișului, de sprijinire și protejare a pereților. După aceea, Curtea Veche va fi restaurată.

S-a mai încercat o punere în siguranță, în 2018, însă lucrările au fost oprite doi ani mai târziu și abandonate. Nu au fost luate nici cele mai mici măsuri de conservare, subliniază PMB.

Curtea Veche – Palatul Voievodal este prima reședință domnească din București și cel mai vechi monument medieval al Capitalei. Complexul a funcționat ca centru al puterii și a inclus Palatul Voievodal, cancelarii, grădini și Biserica Curtea Veche.

Câteva repere istorice: Începuturile (Secolul al XV-lea) – Cercetările arată că prima curte a fost construită în perioada lui Mircea cel Bătrân. Prima atestare documentară a palatului datează din 1458, din timpul domniei lui Vlad Țepeș.

Dezvoltarea (Secolul al XVI-lea): În 1559, Mircea Ciobanul a reconstruit și fortificat palatul. Tot el a ridicat și Biserica Buna Vestire (Curtea Veche), care a devenit necropolă domnească și locul unde se oficia ceremonia de înscăunare a domnitorilor.

Decăderea (Secolul al XVIII-lea): Complexul a fost grav afectat de două catastrofe: incendiul devastator din 1718 și un cutremur major în 1738. Domnitorii s-au mutat apoi la o nouă reședință, Curtea Nouă (în zona unde acum e strada Lipscani), iar vechiul palat a fost lăsat în paragină.

Epoca modernă și contemporană: În timp, ruinele au fost acoperite de construcții. Situl arheologic a fost redescoperit în urma săpăturilor din anii ’50, astăzi ansamblul fiind conservat ca muzeu (Palatul Voievodal) și lăcaș de cult activ (Biserica Sf. Anton – Curtea Veche).

De-a lungul secolelor, a fost reședința unor mari voievozi precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu.