b>j)΄!Pԫ&;"kB޶}pSVT(wę!j x;-m@JnQ+պכ7MajfJͱ4jѲ撆RxZMz7vIW/dٞТזcZM~ji ߒsQzԠDW3Den"M+/B:-uIJ7j委9p='mANޭ=/B:-n&nUfqxZM~c Ϲ+,&ᾺܢF[(1*" ϒ"Jԧ<;b" "jܢF[x ,!q қ*]/؝27SMcs"ޭDQ/应ܢF_! :s" 7`F+SVTn"IJnQ/应B 4 wD"IJ׭-`S9DrjiEJ߅gJ应矁[xZM~n"IB؃!'Тѕ+(mIKʭ/|ϐܢF[xZMzG %嬩/c[[ Conductele se schimbă acum, iar CET-urile vor fi gata în 2029–2030 - Kilometrul 0

Conductele se schimbă acum, iar CET-urile vor fi gata în 2029–2030

Kilometrul 0

Conductele se schimbă acum, iar CET-urile vor fi gata în 2029–2030

Sistemul de termoficare al Capitalei necesită o modernizare simultană în două direcții: centralele de producție a energiei și conductele de transport până la consumatori.

Primăria se ocupă de rețea, în timp ce ELCEN lucrează la trei noi capacități de cogenerare. Cele mai semnificative investiții în producție au termene estimate pentru anii 2029 și 2030.

Când un bloc din București rămâne fără apă caldă sau căldură, problema poate proveni din două zone distincte ale sistemului.

Energia termică este mai întâi produsă în centrale, apoi transportată prin conductele principale, preluată de punctele termice și distribuită către clădiri.

Publicitate
Ad Image

Producția este asigurată în principal de ELCEN, care este subordonată Ministerului Energiei. Transportul, distribuția și furnizarea către consumatori sunt gestionate de Compania Municipală Termoenergetica București, aflată sub autoritatea administrației locale.

Aceste două componente sunt interconectate, dar gestionate de instituții diferite.

Modernizarea unei centrale nu rezolvă automat problemele din conducte, iar o conductă nouă nu poate compensa o deficiență în producția de energie.

Primăria Capitalei are în derulare proiecte pentru reabilitarea a șapte obiective ale rețelei de termoficare, acoperind o lungime totală de 31,621 kilometri.

Lucrările sunt distribuite pe mai multe magistrale și tronsoane ale rețelei principale.

Municipalitatea derulează un program mai amplu, care cuprinde 25 de obiective pentru înlocuirea a 212 kilometri de conducte.

Aceste două valori nu trebuie adunate direct, deoarece în unele documente se măsoară lungimea traseului termic, iar în altele lungimea totală a conductelor.

Un traseu poate include conducte atât pentru tur, cât și pentru retur, astfel că numărul kilometrilor de conducte poate depăși lungimea efectivă a străzilor sau canalelor termice în care se lucrează.

Noile rețele nu sunt suficiente fără centrale moderne.

În paralel cu lucrările Primăriei, ELCEN pregătește trei proiecte majore la CET București Sud, CET Progresu și CET Grozăvești.

Valoarea totală a programului de investiții este estimată la peste 5 miliarde de lei.

Noile unități vor produce simultan energie electrică și termică prin cogenerare. Proiectele beneficiază parțial de finanțare din Fondul pentru Modernizare, dar necesită și surse de cofinanțare.

ELCEN subliniază că aceste investiții sunt esențiale pentru asigurarea alimentării cu energie termică pentru peste 1,2 milioane de locuitori ai Capitalei.

Cu toate acestea, cele trei proiecte nu se află în prezent în etapa de construcție efectivă a noilor centrale.

Până la sfârșitul lunii mai 2026, procedurile de achiziție, validarea documentațiilor și contractarea finanțărilor erau în stadii diferite.

Proiectul de la CET București Sud este cel mai mare dintre cele trei, având o capacitate electrică de 275 MW și o capacitate termică de 214 MW, cu o valoare estimată de aproximativ 3,6 miliarde de lei.

Contractul de finanțare prin Fondul pentru Modernizare a fost semnat în noiembrie 2024.

Procedura de selecție a constructorului se afla, la sfârșitul lunii mai 2026, în etapa evaluării candidaturilor, cu șase operatori economici care au depus oferte.

ELCEN estimează semnarea contractului de proiectare și execuție în octombrie 2026, iar punerea în funcțiune este preconizată pentru iulie 2030.

Acest termen este o estimare comunicată de companie, nu o dată garantată, proiectul necesitând evaluarea ofertelor, semnarea contractului, obținerea autorizațiilor, execuția, testarea și punerea în funcțiune.

La CET Progresu, ELCEN pregătește unități noi de cogenerare cu o capacitate electrică de 74,2 MW și o capacitate termică de 72,8 MW, estimarea valorii fiind de aproximativ 826 de milioane de lei.

Contractul de finanțare a fost semnat în noiembrie 2024, iar procedura de achiziție a fost publicată, compania negociind separat finanțarea necesară cofinanțării proiectului.

ELCEN anticipează semnarea contractului de proiectare și execuție în octombrie 2026 și punerea în funcțiune în septembrie 2029.

Proiectul de la CET Grozăvești se ridică la o valoare estimată de aproximativ 600 de milioane de lei, cu o capacitate electrică de 32,5 MW și o capacitate termică de 41 MW.

Documentația pentru selectarea constructorului se afla, la sfârșitul lunii mai, în etapa de verificare a observațiilor.

Termenul estimat pentru semnarea contractului este octombrie 2026, iar punerea în funcțiune este programată pentru septembrie 2029, conform calendarului ELCEN.

ELCEN derulează și proiecte mai mici care ar putea fi finalizate înainte de cele trei centrale noi.

La CET București Sud, este modernizat un cazan de apă fierbinte existent, cu o capacitate de 100 Gcal pe oră, având termenul estimat pentru punerea în funcțiune pe 31 decembrie 2026.

La CET Progresu, se pregătește o instalație destinată acoperirii vârfurilor de consum, cu termenul estimat pentru anul 2027.

Aceste proiecte pot îmbunătăți capacitatea și siguranța producției înainte de finalizarea marilor investiții, dar nu înlocuiesc cele trei unități de cogenerare și nici lucrările necesare în rețeaua de conducte.

Nu există o dată oficială pentru care Bucureștiul să declare sistemul complet modernizat și lipsit de întreruperi.

Chiar și după înlocuirea conductelor din proiectele actuale, alte porțiuni ale rețelei vor rămâne în funcțiune și vor necesita întreținere sau modernizare.

În plus, termenele din 2029 și 2030 pentru noile centrale sunt estimări formulate înainte de semnarea contractelor principale de execuție.

Informațiile disponibile nu permit verificarea anului în care sistemul de termoficare din București va funcționa fără avarii semnificative sau întreruperi extinse.

Nicio rețea urbană de asemenea dimensiune nu poate funcționa fără intervenții și lucrări periodice. Obiectivul realist este nu dispariția absolută a oricărei avarii, ci reducerea frecvenței, pierderilor și numărului de consumatori afectați.

Bucureștiul trebuie reparat pe ambele laturi.

Investițiile în conducte și cele în centrale nu sunt alternative.

Dacă energia este produsă eficient, dar se pierde pe traseu, consumatorul continuă să primească un serviciu slab.

Dacă rețeaua este modernizată, dar producția nu poate susține temperatura și debitul necesare, rezultatul poate fi același.

Calendarul actual arată că lucrările la conducte continuă în 2026, în timp ce principalele capacități noi de producție sunt estimate pentru 2029–2030.

Până atunci, sistemul va funcționa cu infrastructura

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *