Cafeaua de 24 de lei: au ajuns prețurile din București la cele din Paris

Cafeaua de 24 de lei: prețurile din București se compară cu cele din Paris

În unele cafenele din București, un flat white costă deja 24 de lei, o sumă care se apropie de prețurile întâlnite în Paris, unde aceeași băutură se vinde între 4,50 și 7 euro.

Bucureștiul s-a apropiat de nivelul capitalei franceze, dar o analiză detaliată arată că, în general, Parisul rămâne mai scump.

Prețul cafelei de specialitate a crescut semnificativ în București. Astfel, un flat white poate costa între 16 și 24 de lei, în funcție de local și de alți factori. Pragul de 20 de lei a devenit comun în multe dintre meniurile consultate, ridicând întrebarea: a ajuns Bucureștiul la prețurile din Paris?

Răspunsul corect este: în unele cazuri, da. Dar nu la nivelul întregii piețe.

București City News a consultat meniurile publice ale mai multor cafenele și restaurante din Capitală, stabilind că mediana prețurilor pentru un flat white este de 21 de lei. Aceasta înseamnă că jumătate dintre prețurile verificate sunt sub acest nivel, iar cealaltă jumătate sunt peste.

Eșantionul nu reprezintă o medie statistică pentru toate cafenelele din București, dar subliniază că prețurile de 20-24 de lei nu mai sunt o raritate în zona cafelei de specialitate.

Privind meniurile din Paris, la un curs de referință de aproximativ 5,24 lei pentru un euro, prețurile pentru un flat white variază între 23,60 și 36,70 lei. Mediana din Paris este de 5,50 euro, ceea ce echivalează cu aproximativ 28,80 lei.

Comparația arată două lucruri diferite. Un flat white de 24 de lei din București a ajuns practic la același nivel cu cele mai accesibile exemple găsite la Paris, dar prețul median din cafenelele pariziene rămâne cu aproape 8 lei mai mare decât cel din București.

Bucureștiul s-a apropiat de limita inferioară a intervalului de prețuri din Paris, dar nu a atins încă acest nivel în totalitate.

Este important de menționat că un flat white nu este un produs standardizat. Meniurile consultate arată că dimensiunea porțiilor variază, iar localurile utilizează boabe și rețete diferite. Unele băuturi conțin două shoturi de espresso, în timp ce altele pot avea porții sau volume proprii.

Tipul localului influențează de asemenea prețul. Un restaurant cu vedere panoramică, un hotel sau o cafenea de cartier au structuri de cost și politici comerciale diferite.

O parte dintre prețurile analizate provin din meniuri de livrare, care nu trebuie considerate automat identice cu prețurile practicate la tejghea.

Astfel, comparația oferă o idee generală, dar nu garantează că două produse cu același nume sunt echivalente în totalitate.

Scumpirea cafelei nu este determinată doar de cantitatea de cafea utilizată. Prețul include și costurile pentru lapte, salarii, chirie, energie, echipamente și multe altele. În cazul cafelei de specialitate, se adaugă și costurile boabelor selectate, prăjirea și pregătirea personalului.

Datele disponibile nu permit stabilirea precisă a proporției fiecărei componente în prețul de 20 sau 24 de lei. Fără o analiză contabilă a localurilor, nu se poate verifica dacă scumpirea este cauzată în principal de chirii, salarii sau materia primă.

Este totuși un context economic relevant. Organizația Internațională a Cafelei a raportat pentru luna mai 2026 un preț compozit de 256,05 cenți americani pe livră, cu o scădere de 3,8% față de aprilie, pe fondul unei oferte mondiale mai favorabile.

Scăderea recentă a prețurilor nu implică reducerea imediată a prețurilor din cafenele. Contractele de aprovizionare, stocurile și costurile de procesare se reflectă diferit și cu întârziere în meniu.

În același timp, România a înregistrat în aprilie 2026 cea mai ridicată rată anuală a inflației armonizate din Uniunea Europeană, de 9,5%. Această cifră reflectă evoluția generală a prețurilor, dar nu explică în mod exclusiv costul unei cafele.

Comparația dintre cele două orașe nu ar trebui să se limiteze doar la transformarea euro în lei. Este esențial să se considere cât din venitul disponibil reprezintă cafeaua pentru consumator, nu doar suma de pe meniu. O băutură de 24 de lei poate fi mai greu de suportat pentru un client din București decât una de 5 sau 6 euro pentru un client din Paris.

Pentru a evalua riguros această diferență, ar fi necesare date comparabile despre venitul disponibil al consumatorilor din cele două orașe, nu statistici despre salariile medii naționale amestecate cu prețuri locale.

Este evident că apropierea prețurilor nu dovedește și o similaritate a puterii de cumpărare.

Cafeaua de specialitate nu mai este considerată doar un produs alimentar. Localul oferă și un spațiu, design, muzică, internet și o anumită atmosferă urbană, iar clientul plătește pentru accesul temporar la un anumit tip de loc.

Acest model comercial explică de ce prețurile aceleași băuturi pot varia considerabil chiar și în interiorul aceluiași oraș. Totuși, nu dovedește că orice preț este justificat.

Testul real este comportamentul consumatorului. Atât timp cât mesele sunt ocupate, un flat white de 24 de lei poate fi susținut de piață. Dacă consumatorii încep să reducă frecvența vizitelor sau să opteze pentru produse mai ieftine, meniurile vor trebui ajustate.

Până acum, Bucureștiul nu a ajuns complet la prețurile din Paris, dar s-a apropiat suficient de mult încât comparația să nu mai pară absurdă.

În unele cafenele din Capitală, diferența dintre București și Paris este deja de câțiva lei.