Bucureștenii își ajustează bugetul la restaurant, iar localurile caută clienți precauți
Bucureștiul continuă să fie un oraș activ, cu terase pline în serile frumoase și oameni care se plimbă pe Calea Victoriei, însă modificările în comportamentul consumatorilor devin evidente.
Deși restaurantele sunt încă vizitate, bucureștenii intră cu un buget mai riguros decât anul trecut. Aceștia comandă un fel principal, dar renunță adesea la desert. De asemenea, optează pentru apă în locul celui de-al doilea pahar de vin și caută meniuri mai accesibile.
Problema reală a restaurantelor în vara anului 2026 nu constă doar în numărul de clienți, ci și în scăderea „bonului mediu”, care a coborât de la 61,1 lei în 2024 la 53,3 lei. Datele Institutului Național de Statistică indică o scădere de 12,2% a cifrei de afaceri în primele cinci luni ale anului 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Chiar dacă Bucureștiul nu poate fi izolat de tendințele naționale, orașul se confruntă cu costuri de operare ridicate, inclusiv chirii comerciale mari și salarii mai mari, ceea ce complică situația restaurantelor.
Un studiu realizat de Hospitality Culture Institute împreună cu Exact Research arată că 50% dintre respondenți merg mai rar la restaurant, iar 40% renunță la deserturi. De asemenea, 37% reduc comenzile de băuturi și 34% caută localuri mai accesibile. Majoritatea clienților ies la restaurant mai mult pentru socializare decât din necesitate alimentară.
În București, restaurantul concurează nu doar cu cele din apropiere, ci și cu livrările la domiciliu și supermarketurile cu produse gata de consum. Opt din zece respondenți au utilizat servicii de livrare în ultimele șase luni, ceea ce subliniază preferința pentru controlul bugetului acasă.
Criza afectează localurile în mod diferit. Restaurantele bine cunoscute din zonele turistice continuă să atragă clienți, dar grupul City Grill, cu peste 40 de restaurante și aproximativ 20.000 de clienți pe zi, consideră anul 2026 un test pentru consum. Marile grupuri beneficiază de avantaje precum puterea de negociere cu furnizorii, în timp ce restaurantele independente se confruntă cu dificultăți mai mari.
Recent, Sphera Franchise Group a anunțat închiderea a șapte restaurante Pizza Hut din cauza creșterii costurilor și a încetinirii consumului. Această decizie evidențiază impactul economic asupra operatorilor din industrie.
În ciuda dificultăților, în București se continuă cu investiții importante, cum ar fi Marketta Food Hall, un proiect care va reuni aproximativ 30 de restaurante și cafenele. Aceasta indică o polarizare a pieței: la un capăt se află restaurantele premium, iar la celălalt capăt formatele accesibile.
Zona cea mai vulnerabilă este cea a restaurantelor care nu sunt nici prea ieftine pentru consumul frecvent, nici suficient de memorabile pentru a deveni destinații. Specialiștii din industrie estimează că marja reală de profit a multor operatori HoReCa a ajuns la doar 3–5%, ceea ce face ca un restaurant plin să nu fie neapărat profitabil.
Bucureștenii nu au renunțat complet la ieșirile în oraș, dar devin mai selectivi. Aceștia compară mai mult și nu mai acceptă prețuri mari fără un motiv bine întemeiat. Restaurantele răspund prin oferte variate, meniuri mai scurte și evenimente pentru a atrage clienții.
Scăderea consumului nu înseamnă dispariția restaurantelor din București, ci o ajustare a așteptărilor clienților, care caută o experiență care să merite prețul plătit.
