Oana Gheorghiu denunță acumularea de funcții în companiile de stat din domeniul energetic
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că zece persoane cumulează 47 de funcții în 16 companii diferite din domeniul energiei și încasează venituri lunare de până la 75.000 de lei.
Ea a mai afirmat că 25 de persoane dețin 77 dintre cele 288 de mandate active din companiile de stat din energie. Această situație nu este cauzată de lipsa legislației, ci de lipsa voinței de a elimina „portițele” care au permis astfel de practici.
Într-o postare publicată joi pe Facebook, Oana Gheorghiu a prezentat mai multe exemple privind veniturile obținute din cumulul funcțiilor de conducere și al mandatelor din consiliile de administrație.
„Cum se fac banii în companiile de stat din energie?
- 75.000 lei / lună câștigă un domn, venit cumulat din 2 funcții în consilii de administrație și o funcție executivă de director;
- 59.000 lei / lună câștigă un alt domn, pe aceeași rețetă ca mai sus;
- 58.700 lei / lună primește altcineva dintr-o funcție executivă de director și un provizorat în consiliu de administrație;
- 52.000 lei / lună din 2 consilii de administrație;
- 48.000 lei / lună din 2 consilii de administrație;
- 34.200 lei / lună din 5 consilii de administrație”, a scris vicepremierul interimar.
Analiza arată că aceleași persoane ocupă simultan numeroase funcții în mai multe companii de stat din sectorul energetic.
„Aceiași 10 oameni cumulează nu mai puțin de 47 de funcții în 16 companii diferite, în diverse roluri: membru în consiliul de administrație, membru în consiliul de supraveghere sau diferite funcții executive de director”, a precizat Oana Gheorghiu.
„Dacă extindem analiza, aceleași 25 de persoane dețin 77 din 288 mandate active”, a arătat aceasta.
Oana Gheorghiu susține că, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a Ministerului Energiei, autoritățile au avut acces la toate datele necesare pentru a evalua situația și pentru a identifica problemele din sistem.
Ea consideră că primul pas este diagnosticarea situației „cu care ne confruntăm și a scăpărilor legislative care permit ca astfel de situații să se întâmple în multe dintre companiile de stat”.
„Energia e unul dintre cele mai sensibile domenii. Prețul ei lovește direct în economie și în bugetul fiecărei familii. Iar dacă azi plătim mai mult decât vecinii noștri, înseamnă că strategia și investițiile din ultimii ani nu au fost corecte. Totuși, aceiași «specialiști» conduc de multă vreme companiile din energie – pentru că sistemul a fost construit să-i țină acolo”, a afirmat Oana Gheorghiu.
Ea consideră că nu legile lipsesc, ci voința de a închide „portițele” „uitate” în aceste legi.
„Fiecare regulă nouă se lovește de o veche tradiție: un grup restrâns care rotește aceleași funcții prin aceleași companii și o practică instituțională care a preferat mereu soluția care lasă lucrurile neschimbate”, a explicat vicepremierul.
Oana Gheorghiu a făcut referire și la procedura de revocare a persoanelor aflate în funcții de conducere. Potrivit vicepremierului, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 158/2025, schimbarea acestora era dificilă și putea genera costuri suplimentare pentru stat, fiindcă persoanele revocate câștigau adesea procesele în instanță și primeau despăgubiri.
„Legea nr. 158/2025 a rezolvat o parte din problemă: azi e mai ușor să revoci pe cineva care nu se aliniază la noile plafoane de remunerație, în 60 de zile, fără daune. Dar revocarea pentru performanță slabă sau acțiuni contrare interesului companiei rămâne, ca și înainte, o chestiune de clauze contractuale. Altfel spus, depinde cât de riguros a fost negociat contractul de mandat de către ministerul sau autoritatea tutelară”, a precizat aceasta.
„Altfel spus, depinde cât de riguros a fost negociat contractul de mandat de către ministerul sau autoritatea tutelară. Clauze slabe, negociate de-a lungul anilor cu aceeași lipsă de rigoare, înseamnă că un membru de consiliu de administrație este foarte greu de revocat, chiar și atunci când acționează clar împotriva companiei, adică implicit împotriva intereselor statului. Reforma reală nu înseamnă doar legi noi, ci să închizi «portițele» care au permis abuzuri vreme de ani de zile. Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”, a mai scris Gheorghiu.
