Raed Arafat afirmă că a fost urmărit timp de cinci luni în dosarul DSU
Raed Arafat a declarat într-o postare publicată duminică că neregulile ar fi fost descoperite în urma unor „verificări oficiale” referitoare la modul în care dosarul a fost deschis și gestionat.
„Aceste verificări au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite”, a afirmat Arafat.
Arafat: Am fost filați prin GPS, fotografiați și înregistrați ambiental
Șeful DSU a relatat că urmărirea penală a fost desfășurată timp de mai bine de un an in rem, adică asupra faptelor, fără ca persoanele implicate să fie informate sau să își poată exercita drepturile procesuale.
Arafat a susținut că persoanele vizate, inclusiv el, au fost supuse, timp de aproximativ cinci luni, unor măsuri complexe de supraveghere tehnică.
Aceste măsuri ar fi inclus urmărirea prin GPS, filaj, fotografierea persoanelor, precum și înregistrări audio, video și ambientale. Arafat a afirmat că autorizările ar fi fost date succesiv de aproximativ cinci judecători de drepturi și libertăți.
El acuză că solicitările transmise instanțelor ar fi conținut „informații false”, în special privind implicarea unui general în aprobarea pontajelor.
„Am fost filați, urmăriți, înregistrați pe toate căile. GPS, filaj cu poze, înregistrare ambientală, înregistrare audio, înregistrare video”, a declarat Arafat.
Generalul care ar fi atras competența Parchetului Militar
Arafat a susținut că procurorul a afirmat în documentele transmise judecătorilor că un general ar fi semnat sau aprobat pontajele medicilor și asistentei medicale cercetate.
El a afirmat că informația este falsă, deoarece generalul conduce o altă structură decât cea în care lucrau persoanele respective.
Conform explicațiilor sale, pontajele erau aprobate de directorul general civil al direcției, care este medic, de directorul general adjunct sau de o altă persoană desemnată din structura respectivă.
Arafat a explicat că includerea generalului în dosar ar fi fost esențială pentru ca investigația să fie instrumentată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. În absența unui militar cu gradul respectiv, în opinia sa, dosarul ar fi trebuit să fie cercetat de un parchet inferior sau de un parchet civil.
„Informațiile pe baza cărora s-au obținut mandatele conțineau date eronate care să arate judecătorilor că există un general implicat, care a semnat documente și a aprobat pontaje, lucru care este fals”, a afirmat Arafat.
Ce ar fi constatat Inspecția Judiciară
Arafat a afirmat că problema lipsei probelor privind implicarea generalului ar fi fost semnalată și în documentul primit de la Inspecția Judiciară.
Potrivit interpretării sale, această situație ridică problema atragerii incorecte sau chiar ilegale a competenței de către procurorul militar.
Arafat a adăugat că Inspecția Judiciară ar fi remarcat durata mare a urmăririi penale in rem, deși anchetatorul ar fi știut cine sunt persoanele urmărite.
În opinia sa, prin menținerea investigației in rem și neacordarea unei calități procesuale persoanelor vizate, acestea nu și-ar fi putut exercita efectiv dreptul la apărare.
Șeful DSU a anunțat că avocații celor 13 persoane vizate pregătesc plângeri și sesizări pentru contestarea modului în care a fost instrumentat dosarul.
Judecătorul ar fi respins perchezițiile la domiciliile celor 13 persoane
Arafat a declarat că procurorul a solicitat, în luna martie, autorizarea perchezițiilor la domiciliile și birourile tuturor celor 13 persoane vizate.
Cererea ar fi fost însă respinsă de un judecător de drepturi și libertăți, care ar fi considerat măsura nejustificată și disproporționată în raport cu gravitatea faptelor investigate.
Conform relatării sale, judecătorul ar fi spus că percheziția domiciliară reprezintă una dintre cele mai grave ingerințe în viața privată și că procurorul nu poate solicita accesul în locuințele oamenilor fără a preciza clar ce probe caută.
„Judecătorul nu i-a permis intrarea în casele și birourile noastre”, a afirmat șeful DSU.
Arafat a afirmat că magistratul a catalogat presupusa infracțiune drept una minoră și a constatat că datele strânse de procuror în cele aproximativ cinci luni de supraveghere nu justifică efectuarea perchezițiilor.
El a menționat că, după respingerea solicitării, procurorul a dispus ridicarea telefoanelor mobile ale celor 13 persoane vizate.
Arafat: Eventualele probleme privind pontajele sunt administrative, nu penale
Raed Arafat a recunoscut că programul medicilor putea varia, deoarece aceștia lucrau și în alte instituții medicale, efectuau gărzi sau își schimbau orele de lucru.
El a însă subliniat că orele pentru DSU erau recuperate, iar materialele solicitate erau predate instituției.
„Chiar dacă ei sunt pontați pe un număr de ore, aceste ore le execută mai târziu, dar ne livrează materialele. Acest lucru l-am considerat acceptabil, decât să nu îi avem și să nu avem expertiza lor”, a declarat Arafat.
Potrivit acestuia, eventualele neconcordanțe privind modul de întocmire a pontajelor reprezintă o problemă administrativă care putea fi clarificată în interiorul instituției, nu o faptă penală.
Arafat a afirmat că nu a existat intenția de a păcăli statul sau de a obține bani necuveniți și că situația putea fi lămurită prin „două-trei discuții cu documentele pe masă”, fără filaje și înregistrări ambientale.
Ce acuzație i-ar fi atribuită lui Raed Arafat
Șeful DSU a afirmat că rolul care i-ar fi fost atribuit în dosar este acela de a fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false.
Arafat a respins acuzația și a menționat că, după studierea dosarului, nu a identificat nicio probă care să demonstreze că ar fi cerut cuiva să ponteze în fals un angajat.
El a adăugat că nu semnează pontajele zilnice sau cele privind munca la distanță, acestea fiind aprobate de persoanele care conduc direcțiile în care lucrează angajații respectivi.
„Nu am găsit nimic care să probeze că doctorul Arafat ar fi presat vreodată pe cineva să ponteze fals vreun angajat fictiv”, a declarat secretarul de stat.
Arafat a susținut că una dintre declarațiile existente la dosar ar demonstra, dimpotrivă, că persoanele investigate au muncit efectiv pentru DSU.
Șeful DSU anunță demersuri împotriva procurorului
Arafat consideră că ancheta a fost instrumentată în mod „abuziv” și afirmă că situația nu poate rămâne fără consecințe.</p
