Acordul lui Nicușor cu Zelenski: România oferă Ucrainei gaze din Marea Neagră

Ultima actualizare: 14.07.2026 18:52

Urmărește

Acordul lui Nicușor cu Zelenski: România oferă Ucrainei gaze din Marea Neagră

Evenimentele recente din Ucraina, precum schimbarea de premier la Kiev și diverse activități diplomatice, par să contureze o direcție mai clară în relațiile dintre România și Ucraina.

La conducerea Guvernului ucrainean se află Serhii Korețki, o persoană cu interese directe în apele teritoriale românești din Marea Neagră, iar la București, președintele pare să își clarifice intențiile. Anunțul lui Zelenski privind nominalizarea lui Korețki ne ajută să înțelegem impactul înțelegerilor mai puțin cunoscute dintre Nicușor Dan și liderul ucrainean.

Recent, Guvernul Bolojan a fost obligat să facă public ajutorul oferit Ucrainei, în timp ce președintele a acceptat, în cadrul unui summit în Franța, ca o forță militară multinațională să se antreneze în „statele învecinate” cu conflictul din Ucraina, în lunile următoare. Această situație ne transformă dintr-un sprijin discret într-o potențială linie de front.

În acest context, Naftogaz, compania de stat ucraineană, își face simțită prezența asupra OMV Petrom pentru a obține drepturi de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Resursele vizate, considerate printre cele mai mari, se află în apropierea perimetrelor maritime românești. Surse din piață indică faptul că Naftogaz este interesată de proiectul Neptun Deep, unde se estimează a fi 100 de miliarde de metri cubi de gaze, cu un posibil început al lucrărilor în 2027.

Interesele energetice se conturează tot mai clar, iar România, în loc să beneficieze de pe urma resurselor sale, pare să se alinieze intereselor ucrainene. De asemenea, Ucraina plănuiește să utilizeze România ca rută de tranzit pentru gazele sale, având în vedere distrugerea infrastructurii Naftogaz din cauza atacurilor rusești.

În martie 2023, Zelenski a anunțat că România și Ucraina vor colabora în exploatarea resurselor din Marea Neagră, subliniind că partea românească dispune de tehnologie, infrastructură și experiență necesare pentru faza post-conflict. Această promisiune devine acum din ce în ce mai concretă, iar interesul nu pare să provină din București, unde tradiția este de a oferi fără a solicita nimic în schimb.

În acest timp, Tribunalul București a hotărât ca Executivul Bolojan să publice ajutoarele oferite Ucrainei în ultimii șase ani, evidențiind o tendință îngrijorătoare. România a fost percepută ca asistent social al Europei de Est, în special după ascensiunea clanului #Rezist, care a dus la decizii controversate în guvernare.

În plus, antrenamentele militare multinaționale anunțate de Emmanuel Macron la reuniunea Coaliției de Voință de la Paris pun România într-o situație delicată. Găzduirea acestor contingente militare ne apropie de linia de contact cu Rusia, ceea ce generează noi tensiuni în contextul geopolitic actual.

Astfel, România pare să devină terenul de manevră pentru interese externe, oferind gaz, infrastructură și sprijin militar, fără a beneficia în mod direct de pe urma acestor decizii.