Academia Română a inclus cuvinte precum becalizare, hater și trolluire în inventarul oficial

Ultima actualizare: 14.07.2026 11:08

Urmărește

Academia Română a inclus cuvinte precum becalizare, hater și trolluire în inventarul oficial

„Fratelo”, „covidiot”, „workation”, „burgerie”, „trolluire”. Dacă unele îți par inventate pe loc, vestea e că oameni serioși, cu doctorate, le iau în serios.

Nu în DEX, să lămurim asta din prima, ci într-o lucrare a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române. De câțiva ani, specialiști de aici fac un lucru pe cât de discret, pe atât de fascinant: notează, cuvânt cu cuvânt, cum vorbim de fapt.

Lucrarea se numește ICSO – Inventarul de cuvinte și sensuri noi atestate în mediul online și a apărut la Editura Academiei Române. Ideea e simplă și, în felul ei, curajoasă: în loc să aștepte zeci de ani până când un cuvânt „se așază”, cercetătorii adună termenii care apar acum în presa online, pe rețele și în vorbirea de zi cu zi.

Scopul nu este să decidă dacă un cuvânt e frumos sau corect. Autorii spun limpede: lucrarea nu este normativă. E o radiografie a limbii române de acum.

Regula de intrare e, de altfel, riguroasă: ca să fie consemnat, un cuvânt trebuie să apară de cel puțin zece ori pe surse online diferite. Zece. E pragul dintre „o glumă a cuiva pe Facebook” și „fenomen lingvistic documentabil”.

Printre cele mai interesante exemple se numără: becalizare, becalian, fratelo, burgerie, covidiot, covidizare, ecoanxietate, ghosting, hater, instagramabil, influenceriță, memă, microinfluencer, netflixuire, noob, podcaster, răutăcism, selfie-stick, share-uire, smartwatch, spoiler, streamer, streameriță, trolluire, trolaj, uberizare, userist, vlogger și workation. Și lista continuă, de la A la Z. Cine deschide efectiv volumul descoperă că până și un cuvânt precum acreierat – adică, pe scurt, „fără minte” – e tratat cu toată seriozitatea. I se dă categoria gramaticală, forma de plural (acreierați) și trei citate din presă.

Inventarul arată foarte clar de unde vin cele mai multe cuvinte noi. Politica a produs termeni precum becalizare, userist, băsism, antibăsist, trumpism sau pesedizare. Pandemia a adus cuvinte precum covidiot, covidizare, antimască și antivaccinist. Internetul și rețelele sociale au contribuit cu hater, ghosting, share-uire, podcaster, vlogger, influenceriță, instagramabil, memă, streamer și multe altele.

În ultimii ani, vocabularul generației TikTok s-a îmbogățit și cu termeni precum rizz, slay, delulu sau cringe, pe care lingviștii îi urmăresc pentru a vedea dacă vor rezista în timp.

Partea care spune totul despre seriozitatea acestui demers e ce nu a intrat. Autorii mărturisesc că au exclus deliberat o serie de porecle colective construite din numele unor oameni de televiziune. Cuvinte de tipul mirceabazii sau voiculeștii au fost excluse, pentru că nu întruneau condițiile de a fi înregistrate. Altfel spus, nu orice cuvânt care circulă ajunge automat în inventar. Există un filtru, iar filtrul e ținut de oameni care își pun inițialele lângă fiecare cuvânt pe care îl validează.

Aici e distincția care merită reținută: prezența unui termen în ICSO nu înseamnă că a fost acceptat în Dicționarul explicativ al limbii române. Inventarul e o fotografie a prezentului. Cercetătorii observă ce folosesc oamenii, cât de răspândit e, dacă supraviețuiește modei sau dispare după câteva luni. Unele cuvinte se vor stinge repede. Altele ar putea ajunge, în timp, în dicționarele mari.

Așa se schimbă, de fapt, o limbă: nu prin decrete, ci pe nesimțite. Uneori totul începe cu un cuvânt pe care îl auzi prima dată pe TikTok, într-un grup de prieteni sau într-un comentariu de pe net – și care ajunge, câțiva ani mai târziu, într-o lucrare a Academiei Române.