Traian Halalai cunoaște valoarea parandărâtului de 500 de milioane de euro
Se conturează noi „legături primejdioase” în jurul unui nou „cutremur” anunțat în sistemul bancar românesc.
EXIMBANK, privită ca „mumă sau ciumă” pentru firmele românești, se află din nou în centrul atenției. De fiecare dată în ultimul deceniu, „plăcile tectonice” sunt mișcate sub privirile neputincioase ale Guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, de către Traian Sorin Halalai, un funcționar public, cel mai bine plătit al statului român. Halalai conduce temporar o bancă de stat, înființată pentru a sprijini companiile românești, dar la EXIMBANK lucrurile par a sta altfel, cu firmele românești „executate sumar” în favoarea celor străine.
Un exemplu concret este cazul SC VLĂSIA SRL, care a contractat cu Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – FEADR o finanțare nerambursabilă de 5.000.000 euro pentru două proiecte de investiții. Generalul Dumitru Dumbravă a intervenit în Dosarul OTP BANK – VLĂSIA. Cele două proiecte, Fabrica de procesare carne și Fabrica de prelucrare făinoase, aveau un buget total de 18.150.113 euro, din care 9.105.643 euro pentru prima fabrică și 9.044.470 euro pentru a doua.
SC VLĂSIA SRL a avut nevoie de o cofinanțare de 4.500.000 euro din credit bancar pentru a completa bugetul necesar realizării proiectului. OTP Bank România a oferit contractarea acestui credit pe baza aprobării OTP Bank Ungaria, conform Directivei 83/349/CEE. Conform legislației, OTP Bank România nu a avut competența decizională asupra creditului de 4.500.000 euro. Împreună cu OTP Bank România, SC VLĂSIA SRL a solicitat Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări – CIFGA aprobarea garantării acestui credit în numele Statului Român.
CIFGA este organismul cu putere de decizie pentru garantarea creditelor pe baza garanțiilor suverane, iar utilizarea acestora se face conform regulamentelor Uniunii Europene. EXIMBANK SA a analizat cererea în raport cu responsabilitățile sale legale, întocmind Referatul și Propunerea de creditare. A emis Hotărârea nr. 85/02.07.2010 prin care a aprobat garantarea creditului de investiții în proporție de 80% și emiterea scrisorii suverane de garanție.
EXIMBANK SA a avut obligația legală de a monitoriza îndeplinirea obligațiilor de creditare și garantare. Cu toate acestea, OTP BANK România a condiționat semnarea contractului de credit de introducerea unor garanții și condiții excedentare, fără a obține aprobarea garantului, deși acest lucru era obligatoriu. Această situație a dus la fluctuația plafonului de lichiditate al celui de-al doilea depozit de cash bancar între 225.000 euro și 80.000 euro.
Numele Ciocîrlan apare în legătură cu SC VLĂSIA SRL, care a îndeplinit toate obligațiile contractuale. Totuși, OTP BANK România nu a solicitat aprobarea modificării mixului de garanții, iar EXIMBANK SA a admis modificări nelegitime, contrar obligațiilor asumate. EXIMBANK SA a intervenit în proceduri fără a avea competența decizională și a modificat termenele și condițiile aplicabile garanției suverane, ceea ce a dus la neliniști în rândul antreprenorilor români.
În plus, preluarea Băncii Românești de către EXIMBANK a avut loc după ce Halalai a împrumutat un milion de euro de la directorii greci ai băncii. Această sumă este suspectată de procurorii DNA ca fiind folosită pentru „cumpărarea” postului de președinte al EXIMBANK. Există temeri că Halalai ar încerca să preia și OTP BANK România, având o ofertă de 500 milioane de euro, bani proveniți de la contribuabilii români, într-un moment critic, având în vedere că mandatul său la EXIMBANK expiră pe 8 octombrie.
Negocierile subterane pentru fuziunea dintre EXIMBANK și OTP BANK sunt de urmărit cu atenție, având în vedere că banca maghiară este consiliată de un alt general SRI, conform documentelor oficiale. Această situație ridică întrebări cu privire la transparența și legalitatea acestor demersuri.

