Fitch păstrează ratingul „BBB minus” pentru România, semnalând riscuri economice
Ratingurile României beneficiază de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital asociate, contribuind la convergența veniturilor și la accesul la finanțare externă.
Potrivit analizei, PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării depășesc media țărilor din categoria „BBB”. Aceste aspecte pozitive sunt contrabalansate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) ridicat și persistent, de creșterea datoriei publice în raport cu PIB-ul și a datoriei externe nete, de inflația crescută și de fragmentarea și polarizarea din politica internă.
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice, rezultată din deficitele fiscale mari, deși în scădere, și din creșterea raportului datoriei publice față de PIB. „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartid, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028,” se menționează în raport.
Deficit în continuă îmbunătățire, dar încă mare: Se estimează că deficitul bugetar general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului de 6%. Aceasta se va realiza datorită unei execuții mai bune de la începutul anului și a unei creșteri a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Deficitul fiscal, de 9,3% în 2024, rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Business”.
Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul proiectat), comparativ cu 70 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA-ului, iar cheltuielile au rămas stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din obiectivul anual, iar execuția proiectelor finanțate de UE a fost de 40%, influențată de sezonalitatea cheltuielilor și de aprobarea întârziată a bugetului pentru 2026.
Incertitudine politică sporită: România se confruntă cu lipsa unui guvern după prăbușirea coaliției cvadripartide în mai 2026, după un mandat de 10 luni. Fitch consideră că acest lucru a deschis o perioadă extinsă de riscuri politice și de politici, iar momentul, compunerea și stabilitatea unui nou guvern sunt extrem de incerte. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea duce la pierderi de fonduri.
Ajustare fiscală moderată: Se așteaptă ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul de relaxare preelectorală a României, creșterea economică slabă și spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și a incertitudinii politice continue. Este prevăzut ca deficitul fiscal să scadă treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor.
Creșterea datoriei publice: Fitch estimează că raportul datorie publică/PIB va ajunge la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, depășind mediana de 57,9% pentru țările similare. Se estimează un excedent primar de 0,1% în 2028, ceea ce sugerează o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru stabilizarea raportului datoriei publice/PIB. Traiectoria datoriei rămâne vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute externe. Estimarea raportului dobânzi/venituri este de 9,3% în 2028, față de 8% în 2025.
Dezechilibre externe mari: Se preconizează că CAD se va reduce treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, rămânând mult peste mediana prognozată de 0,3% pentru țările din categoria „BBB”. Intrările nete de ISD ar trebui să acopere doar 26%. De asemenea, se estimează o scădere a acoperirii rezervelor pentru plățile externe curente la 4,6 luni în 2028, comparativ cu 5,2 luni în 2025. Datoria externă netă va crește treptat la 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025.
Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele mari ale României o fac să depindă semnificativ de finanțarea externă, expunând-o la schimbările de percepție ale pieței. Intrările de fonduri UE, inclusiv finanțarea regulată a bugetului de coeziune, granturile și împrumuturile RRF, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026.
Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil ridicate, având în vedere că deficitele fiscale mai mici sunt contrabalansate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de intrările mai mici prevăzute din UE, care se așteaptă să se modereze la 1,5% din PIB în 2027-2028, comparativ cu 3,7% în 2026. O execuție mai rapidă a investițiilor ar putea ajuta la absorbția fondurilor și, prin urmare, la intrări mai mari din UE.
Contracție economică; Redresare graduală: Se estimează o contracție a economiei României de 0,6% în 2026, în ciuda investițiilor mai mari din fonduri UE, deoarece veniturile disponibile reale și sentimentul consumatorilor sunt afectate, iar cererea externă este influențată de conflictul din Orientul Mijlociu. Se preconizează că PIB-ul real va crește către potențialul său de 2,3% în 2028, susținut de îmbunătățirea salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile de capital publice mai mici.
Inflație ridicată și persistentă: Inflația reprezintă o slăbiciune importantă a ratingului, cu o medie anuală constantă peste ținta de 2,5% +/-1 punct a Băncii Naționale a României. Deprecierea monedei și prețurile mari la energie au generat presiuni inflaționiste, amplificate de majorarea TVA-ului și de eliminarea plafonării prețului energiei electrice. Se estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, și va scădea la 3,8% în 2028.
<strong
