Viktor Orbán, avertisment din România: „Uniunea Europeană ar putea dispărea în 25 de ani”
Viktor Orbán a apărut sâmbătă pe scena Universității de Vară de la Băile Tușnad, într-o postură rar întâlnită în ultimii 16 ani: aceea de lider al opoziției. La aproximativ trei luni și jumătate de la înfrângerea suferită de Fidesz în alegerile parlamentare, Orbán a lansat critici dure la adresa guvernului condus de Péter Magyar și a avertizat că Uniunea Europeană, în forma sa actuală, nu va mai exista în 25 de ani.
Orbán a afirmat că Uniunea Europeană, așa cum operează în prezent, nu va mai exista peste un sfert de secol. Potrivit lui, dominația anglo-saxonă asupra politicii și economiei globale va fi treptat înlocuită de o ordine internațională axată pe Asia.
Fostul premier a subliniat că nu își dorește dispariția proiectului european, ci o transformare profundă a acestuia, în contextul schimbării relațiilor de putere la nivel internațional. El a sugerat că organizațiile internaționale trebuie regândite pentru a face față noii realități geopolitice.
Orbán a criticat din nou conducerea instituțiilor europene, afirmând că nu ar accepta funcția deținută de Ursula von der Leyen, pe care o consideră inutilă, sugerând că postul ar trebui desființat.
„Nu trebuie să preluăm Comisia, trebuie să ocupăm Bruxelles-ul”, a declarat Orbán.
Acesta a cerut politicienilor din alianța Patrioții pentru Europa să transforme instituțiile comunitare din interior. Orbán consideră că problemele actuale ale Uniunii Europene își au rădăcinile în mandatul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker, început în 2014.
Orbán a explicat și de ce nu a ocupat mandatul său în Parlamentul Ungariei, menționând că a avut îndoieli cu privire la utilitatea unui „discurs rațional” în actualul legislativ, preferând să lase confruntarea pe seama unei generații mai tinere.
El a afirmat că se va concentra pe construirea unei „mișcări de rezistență națională” pentru a recâștiga influența Fidesz și a atrage noi categorii de alegători.
Orbán l-a lăudat pe fostul ministru de Externe Péter Szijjártó, numindu-l „cel mai bun ministru de externe din Europa”, exprimându-și susținerea pentru trecerea acestuia la compania chineză BYD.
Printre „eroii” fostei guvernări au fost menționați János Hajdu, șeful serviciului antiterorist TEK, aflat în anchetă pentru o operațiune legată de fonduri provenite din Ucraina, precum și fostul ministru Balázs Hankó.
Orbán a susținut că presiunile la care sunt supuși foștii săi colaboratori îi vor transforma în viitori lideri ai Ungariei.
Cea mai dură parte a discursului său a vizat noul guvern de la Budapesta. Orbán a acuzat executivul condus de Péter Magyar de autoritarism, comparându-l cu regimurile de stânga din America de Sud.
„Ungaria este noua Venezuela, doar fără bogăția petrolului”, a declarat liderul Fidesz.
Orbán a discutat despre o „guvernare prin Facebook”, acuzând noua putere că utilizează comunicarea online pentru a evita dezbaterea politică și instituțională.
El a respins acuzațiile care au vizat Fidesz în timpul campaniei electorale, inclusiv cele legate de presupuse cazuri de pedofilie, pe care le-a catalogat drept „minciuni reușite”.
Fostul premier a apărat activitatea fostului președinte Tamás Sulyok, care a fost recent înlăturat, susținând că afirmațiile conform cărora acesta ar fi fost o marionetă a Fidesz sunt false.
Orbán a denumit schimbările din instituțiile statului drept „sfârșitul statului de drept”, comparând crearea unei noi autorități pentru gestionarea adversarilor politici cu practici totalitare.
„Doar comuniștii și Hitler au mai făcut asta înainte”, a afirmat Orbán.
Orbán a declarat că singurul lucru pentru care Fidesz ar trebui să-și ceară scuze este că Péter Magyar provine din interiorul fostului partid de guvernământ.
Magyar a deținut funcții în structurile apropiate de guvernarea Fidesz înainte de a deveni principalul adversar politic al lui Orbán și de a conduce partidul Tisza spre victorie.
Fostul premier a criticat și direcția noului guvern în privința războiului din Ucraina, susținând că Ungaria și-a pierdut independența în politica externă, urmând linia impusă de Bruxelles.
Orbán a respins perspectiva introducerii monedei euro în Ungaria, afirmând că măsura este promovată de bănci și speculatori interesați de impunerea unor politici de austeritate.
Orbán a prezis că, în cea de-a 134-a zi de guvernare, va deveni evident că noul sistem construit de partidul Tisza este nesustenabil.
El a recunoscut că cele aproape 2,5 milioane de voturi obținute de Fidesz nu sunt suficiente pentru a forma o majoritate, dar a susținut că nemulțumirea publicului va crește și va atrage noi alegători în jurul formațiunii sale.
În sprijinul acestei strategii, Orbán a dat exemple din Slovenia, Polonia și Austria, unde politicieni învinși în alegeri au reușit ulterior să revină la putere.
Fidesz trebuie să se reinventeze, a afirmat Orbán, nu doar ca partid interesat de recâștigarea guvernării, ci ca „centru de servicii, incubator și pepinieră” pentru grupurile care își doresc libertate.
El a amintit că mișcarea sa politică s-a format în perioada comunistă și că el însuși a fost reținut de poliție înainte de căderea regimului.
În deschiderea discursului său, László Tőkés a reluat tema autonomiei comunității maghiare din România, susținând că aceasta trebuie să rămână un obiectiv politic major. Tőkés a subliniat necesitatea consolidării instituțiilor comunității maghiare și continuării demersurilor pentru autonomie în Transilvania și în Ținutul Secuiesc, într-un moment în care drepturile colective și identitatea națională sunt supuse unor presiuni tot mai mari.
