Afacerile mafiei din Bănie, discutate la CSAT de Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu

Afacerile ilegale din Bănie, subiect de discuție la CSAT între Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu

Afacerile ilegale din Bănie au fost subiectul unei atenții sporite din partea structurilor de informații naționale și internaționale.

Claudiu Manda a fost acuzat de trădare de țară, fiind suspectat că a vândut secrete de stat în perioada regimului Dragnea. Structurile de informații au reușit să intercepteze livrările de documente și informații înainte ca acestea să ajungă la destinație.

Infractorii din această rețea consideră că sunt deasupra legii, având acces la zeci de milioane de euro și jefuind țara fără niciun fel de remușcare. Aceștia au colaborat cu Florian Tudor, cunoscut sub numele de „Rechinul”. Lia Olguța Vasilescu, Claudiu Manda și Emanuel Bănică sunt suspectați de efectuarea unor operațiuni complexe cu criptomonede pentru a spăla bani obținuți din activități infracționale.

Se afirmă că această rețea criminală transnațională beneficiază de protecția unei grupări de judecători, care se asigură că orice plângere este clasată, iar faptele ilegale rămân ascunse. Deși acțiunile lor sunt cunoscute la toate nivelurile statului, nu s-a luat nicio măsură, iar documentele prezentate sugerează că România este un stat capturat de mafie.

„În România nu există justiție. Dreptatea o fac doar bandele criminale, în timp ce românul de rând este lăsat să trăiască în sărăcie și mizerie”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Între ianuarie 2025 și martie 2026, Claudiu Manda, Lia Olguța Vasilescu și Emanuel Bănică au desfășurat tranzacții cu criptomonede totalizând aproximativ 9,3 milioane de dolari (8,6 milioane de euro), utilizând diverse platforme de schimb, portofele anonime și protocoale DeFi pentru a ascunde originea fondurilor.

Claudiu Manda a realizat 12 tranzacții prin Binance, transferând 2,3 milioane de euro printr-un cont denumit „Manda Holdings SRL”. La 15 ianuarie 2025, a convertit 500.000 de euro în 156,25 ETH, iar pe 22 martie 2025 a transferat 150 ETH (~450.000 USD) către Avalanche, generând comisioane lunare.

Lia Olguța Vasilescu a folosit un portofel pentru a cumpăra 850.000 USDC pe Kraken, fondurile fiind alimentate printr-un transfer bancar de la BCR Craiova, deghizat ca onorarii de consultanță. Ulterior, a schimbat 600.000 USDC pentru 12,5 BTC și a depus restul în Aave v3, generând dobândă.

Emanuel Bănică a achiziționat 1,2 milioane de XRP pe Bitstamp, folosind un împrumut de 540.000 USD de la BCR Craiova. A depozitat ulterior XRP pe Nexo și a folosit fondurile pentru a cumpăra un depozit comercial. În octombrie 2025, a convertit o parte din XRP în euro, ceea ce a declanșat un semnal AML.

Pe 27 iunie 2025, Manda și Vasilescu au transferat 1.200 ETH (~3,6 milioane USD) către un portofel multisig controlat de un intermediar bulgar, înregistrat ca „onorariu de consultanță”. Acesta a schimbat ETH-ul pentru USDT, folosind fondurile pentru a achiziționa tokenuri fictive.

Bănică a obținut un împrumut pe Nexo pentru un teren lângă aeroportul din Craiova, iar în 2026 a rambursat împrumutul prin vânzarea de XRP, generând un profit net. De asemenea, a închiriat terenul unei companii de logistică pentru a obține venituri constante.

Estimările on-chain din iulie 2026 indică dețineri totale de aproximativ 3,1 milioane de dolari pentru Manda, 3,4 milioane de dolari pentru Vasilescu și 1,9 milioane de dolari pentru Bănică. Aceste tranzacții au fost semnalate de Banca Națională a României, dar nu s-a deschis nicio anchetă publică.

În total, se estimează că Florian Tudor a procesat aproximativ 420 de milioane de dolari în criptomonede între 2014 și 2019, provenind din activități ilegale. Tudor a operat o rețea complexă de spălare de bani prin intermediul criptomonedelor, având legături cu carteluri și utilizând carduri bancare clonate.

Aceste informații sugerează o operațiune de spălare de bani extrem de sofisticată, care implică oficiali români și care necesită o investigație amănunțită din partea autorităților competente.