Cosmin Marinescu: Economie și politică publică în contextul sustenabilității

Cosmin Marinescu, fost consilier prezidențial, profesor universitar și doctor în economie, a participat la o serie de interviuri dedicate Academiei Române, publicate în ediția aniversară a revistei „Ambasador pentru România”.

În această ediție sunt incluse și reflecții ale unor personalități precum Acad. prof. univ. dr. Marius Andruh, Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Dr. ing. Dumitru Prunariu, Acad. prof. univ. dr. Klaus Mainzer, Acad. prof. univ. dr. Leon Dănilă și Prof. univ. dr. Livia Teodorescu-Ciocănea.

În structura statalității noastre, Banca Națională a României (BNR) își aliniază obiectivele cu misiunea Academiei Române în educație și cercetare, promovând valori ce contribuie la îmbogățirea patrimoniului național al cunoașterii. Cele două instituții, înființate la doar 14 ani distanță, își au originea în vremuri de transformări profunde, care au condus România spre modernitate.

Cosmin Marinescu a subliniat, în cadrul interviului, importanța rafinării analizelor și politicilor publice în domeniul dezvoltării, insistând pe necesitatea unei educații economice de calitate.

Interviul integral este disponibil în ediția aniversară a revistei „Ambasador pentru România”.

1. Domnule Cosmin Marinescu, cum evaluați rolul economiei ca știință a instituțiilor și politicilor publice în contextul contemporan al cunoașterii academice?

Sunt onorat să discut despre rolul științei economice în dezvoltarea societății, contribuind alături de invitații dumneavoastră la acest eveniment aniversar dedicat Academiei Române. Este îmbucurător să observ că economia, în special scientia economică, stârnește interes nu doar în planul practic, ci și în cel al cunoașterii fundamentale.

Vă felicit pentru inițiativa de a publica această ediție aniversară. Academia Română a fost un simbol al spiritualității și a avut un rol esențial în formarea identității naționale, devenind un pilon important al cercetării și dezbaterii academice în România.

BNR, pe care o reprezint ca Viceguvernator, este un actor cheie în structura statalității. BNR și Academia Română își au originile în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în perioada de profundă transformare care a condus la modernizarea statului și națiunii.

Apreciind evaluările aritmetice istorice, se poate observa că Academia Română are, în anul 2026, o experiență cu 9,6% mai extinsă decât BNR, care împlinește 146 de ani. De-a lungul timpului, acest ecart se va estompa pentru ambele instituții.

În vremuri de provocări, oamenii de știință au datoria de a răspunde obiectivelor pentru binele comun, iar provocarea științei economice este de a oferi „cunoașterea corectă”, așa cum se traduce latinescul scientia.

Cercetarea riguroasă este necesară pentru fundamentarea politicilor publice, care uneori neglijează imperativul sustenabilității. Este esențial să creștem nivelul de educație economică și financiară, astfel încât cetățenii să utilizeze cunoștințele economice, mai ales în perioade de instabilitate.

Este vital ca conceptele economice să fie corect înțelese la toate nivelurile sociale, inclusiv din perspectiva culturală și istorică, astfel încât cetățenii să își poată forma așteptări realiste și fezabile, nu bazate pe iluzii populiste.

Din perspectiva mea, rolul științei economice este de a clarifica limitele naturale la care suntem expuși, permițându-ne să gestionăm eficient resursele necesare pentru prosperitate. Doar astfel putem administra „treburile cetății” în vremuri favorabile sau dificile, când ne confruntăm cu diverse crize. Stabilitatea economică este crucială, indiferent de aspectele referitoare la prețuri, salarii sau inflație, care influențează bunăstarea economică și socială.

Se poate afirma că economia, prin definiție, este economia dezvoltării, deoarece funcționarea mecanismelor economice asigură prosperitatea și dezvoltarea economică a țărilor. Instituțiile sunt premise fundamentale pentru intrarea în cercul virtuos ce definește dezvoltarea pe termen lung a economiei.

Este demn de menționat că Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson au primit Premiul Nobel pentru Economie în 2024, pentru cercetările lor privind instituțiile și impactul acestora asupra prosperității națiunilor. Lucrarea esențială a laureaților Nobel menționați, „Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity, and Poverty”, este tradusă și în limba română.

În această lucrare, se subliniază importanța rolului instituțiilor în valorificarea potențialului economic, fiind esențiale în explicarea decalajelor de avuție între națiuni. Instituțiile încurajează deciziile productive și valorifică participarea oamenilor în activitățile economice, conform abilităților lor.

Douglass North, o personalitate de referință în gândirea economică, a primit Premiul Nobel pentru economie în 1993 pentru contribuțiile sale în domeniul instituțiilor și dezvoltării economice. North a formulat ideea că „instituțiile sunt regulile, iar organizațiile sunt jucătorii”, indicând o schimbare de la comportamentul jucătorilor către calitatea regulilor.

Această perspectivă a revoluționat gândirea economică, depășind abordările simple care ignorau variabile importante precum cultura, religia, sistemele de drept și libertatea economică. Aceste aspecte devin acum repere de analiză în ceea ce se numește „economia instituțională”.

Economia Instituțională este un domeniu tânăr, dar se bazează pe analizele istoriei economice. Cu aproximativ 20 de ani în urmă, am înființat primul curs universitar din România dedicat acestui domeniu în cadrul Academiei de Studii Economice. Mă bucur să observ că acest interes continuă să fie esențial în ecuația dezvoltării și a ordinii de drept în economiile contemporane.

Știința economică subliniază că oamenii acționează în societate. Astfel, cunoașterea economică trebuie să plece de la individ, văzut ca un actor creativ, cu liber arbitru. Funcția antreprenorială are un loc central în știința economică, în special în Școala Austriacă, reprezentată de autori precum Ludwig von Mises, Joseph Schumpeter sau Friedrich von Hayek.

Meritul economiei în structura cunoașterii academice este acela de a contura, cu metodă și organizare, modul în care acțiunea umană și cooperarea socială generează valoare și prosperitate. Pentru formularea proiecțiilor economice corecte, este fundamental ca dezbaterea economică să se bazeze pe date și raționamente clare.

2. Experiența dumneavoastră îmbină cercetarea științifică și activitatea universitară, precum și implicarea în elaborarea politicilor economice. Care sunt lecțiile principale desprinse din această interacțiune între teorie și practică?

Cariera mea profesională acoperă aproape 30 de ani de activitate în mediul academic și științific, axată pe politicile economice. Am predat Microeconomie, Macroeconomie și Economie Instituțională.

Am colaborat cu academicieni de renume