Curtea Supremă amână pentru 23 iulie decizia în procesul lui Ilie Bolojan privind restanțele salariale

Curtea Supremă amână pentru 23 iulie 2026 decizia în procesul lui Ilie Bolojan privind restanțele salariale

În cazul Curtea Supremă de Justiție vs. Guvernul Ilie Bolojan și Ministerul de Finanțe, completul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal al ÎCCJ a decis să amâne pronunțarea pentru 23 iulie 2026.

Guvernul Ilie Bolojan este obligat să plătească, în termen de 10 zile, suma de 5,2 miliarde de lei, reprezentând restanțele salariale câștigate de magistrați prin decizii definitive. Din această sumă, 1,2 miliarde de lei sunt dobânzi și penalități, începând din momentul în care Bolojan a refuzat să pună în executare hotărârile definitive ale instanțelor.

În martie 2026, ÎCCJ a intentat un proces împotriva Guvernului Bolojan pentru neplata salariilor restante din Justiție, iar Executivul a pierdut acest proces la Curtea de Apel București. În timpul litigiului, Ilie Bolojan a anunțat intenția de a sesiza CCR pe tema unui conflict juridic de natură constituțională între ÎCCJ și Guvern referitor la plata restanțelor salariale din sectorul Justiției.

„Un aspect pe care l-am decis astăzi în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru?” a declarat Bolojan.

„Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a mai spus acesta.

Premierul a menționat că sumele solicitate se ridică la 4,8 miliarde de lei. Curtea de Apel București a stabilit că Executivul Bolojan trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

„Obligă pârâții la emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum și la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancțiunea unei penalități în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere”, se arată în decizia instanței.

Curtea de Apel a stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor legale. De asemenea, a aplicat pârâților Guvernul României și Ministerul Finanțelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se va face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin prezenta decizie. Cererea accesorie formulată de către intervenientul Sindicatul Național al Grefei Judiciare Discterial a fost admisă, iar cererea intervenientului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Decizia a fost pronunțată cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel București – Secția a X-a de Contencios Administrativ și Fiscal și pentru Achiziții Publice, sub sancțiunea nulității.