CET Vest arde din nou: modernizarea de 160 de milioane de euro, incompletă

CET Vest arde din nou: modernizarea de 160 de milioane de euro, incompletă

23 mai 2026, ora 13:30. Un transformator din incinta CET Vest București ia foc.

ISU emite mesaj RO-Alert pe o rază de 3 mii de metri în Sectorul 6. Acesta este al doilea incendiu în mai puțin de o lună, după cel din 20 aprilie, când au ars trei transformatoare și 30 de tone de ulei. 2.300 de blocuri din sectoarele 1, 5 și 6 rămân fără apă caldă. CET Vest este scos din priză, iar activitatea sa este preluată rapid de CET Grozăvești. Reluarea producției la CET Vest este anunțată oficial pentru 15 octombrie 2026, în cazul unității cu ciclu combinat, și 1 noiembrie, în cazul cazanelor cu apă fierbinte, fix la începutul sezonului rece.

CET Vest nu este centrala veche; este centrala modernizată pe jumătate. Prima dată, CET Vest a fost pusă în funcțiune în 1972. În martie 2009, a fost adăugată o Centrală cu Ciclu Combinat (CCGT), care include o turbină pe gaze, un cazan recuperator și o turbină pe abur, cu o putere instalată de 185 MW. Investiția s-a ridicat la peste 160 de milioane de euro, cu garanții guvernamentale, și a fost prima Centrală cu Ciclu Combinat pusă în funcțiune în România. În 2021, a fost modernizat și sistemul de automatizare, cu 1 milion de euro. Pe site-ul oficial ELCEN, CET Vest este listată drept „cea mai nouă centrală din portofoliul ELCEN”.

Și totuși, CET Vest arde. De două ori în cinci săptămâni. Răspunsul oficial al ELCEN către Mediafax, pe 21 aprilie, explică de ce: stația de 6 kV care a luat foc nu este de fapt stația modernă, ci face parte din instalațiile aferente centralei vechi, fiind distinctă de unitățile puse în funcțiune în 2009. Așadar, în 2009 s-a construit o centrală nouă de 160 de milioane de euro peste o infrastructură electrică din 1972, care nu a fost niciodată înlocuită. Cele două incendii au izbucnit exact la nivelul vechi, nu la cel nou.

Publicitate

Aceasta nu este o poveste despre subfinanțare, ci despre modernizare incompletă. CET Vest poate părea modern pe hârtie și, de fapt, chiar este, dar doar pe jumătate. Cealaltă jumătate continuă să ardă, chiar și decuplată de la rețea, și nu este inclusă în pachetul nou de finanțare europeană din 2024.

Bucureștiul dispune în prezent de patru centrale electrice de termoficare active, toate sub ELCEN. Acestea au o putere electrică totală de 1.286 MW, dar disponibilitatea efectivă este de doar 601 MW, ceea ce reprezintă sub jumătate din capacitatea de pe hârtie. În comparație, iarna, consumul electric al Bucureștiului ajunge la aproximativ 700 MW, iar pierderea a 53% din capacitatea instalată locală poate fi un indicator clar al uzurii.

CET Grozăvești este cea mai veche centrală din București, construită în 1889, inițial ca „Uzina hidraulico-electrică Grozăvești”. ELCEN a preluat-o în 1953, iar echipamentele actuale sunt din diferite epoci. Modernizarea planificată prevede o centrală nouă de cogenerare cu 34 MWe / 41 MWt, cu finanțare semnată în noiembrie 2024, iar licitația de execuție este în pregătire.

CET București Sud este cea mai mare centrală ca putere, pusă în funcțiune în 1964. Echipamentele actuale au peste 50-60 de ani. CET București Vest, modernizată parțial, a fost finalizată în 1972 și este singura centrală care nu apare în pachetul de finanțare europeană din 2024. CET Progresu, cea mai tânără centrală, a fost pusă în funcțiune în 1987, inițial proiectată pentru lignit, apoi adaptată pentru gaze. Aceasta este pe lista modernizărilor, având în vedere cogenerarea cu motoare termice de 74,2 MWe / 72,8 MWt, costul estimat fiind de 825 milioane de lei, iar licitația activă are termen 8 iunie 2026, cu promisiunea repunerii în funcțiune în septembrie 2029.

Două CET-uri au fost închise definitiv din lipsă de investiții: CET Pipera, în 2008, și CET Titan, în 2014. În total, pachetul de modernizare pentru perioada 2024-2032 depășește 1 miliard de euro, din care 362 milioane de euro sunt fonduri europene nerambursabile.